Monday, December 26, 2011

The African Dream


De cativa ani mi-am facut curaj sa visez cu adevarat sa ajung in Africa si sa vad leii din salbaticie. Chiar imi doresc sa am sansa sa ma conving cu adevarat ca acestei fiinte imi voi dedica existenta intr-o viata urmatoare.
Nu stiu cum s-ar numi pentru mine aceasta profesie (pasiunea pentru lei), poate cercetator, poate zoolog, poate voluntar, dar nu mi se pare un aspect important de tratat atunci cand simti ca e fascinant sa traiesti in savana si sa incerci sa intelegi un animal atat de salbatic cum este un leu.
 
Respect acest pradator pentru ca este agil cand vaneaza, este loial cand conduce si este mandru cand sfideaza prin maretia lui.

Imi doresc sa invat in continuare mai mult despre aceasta fiinta deoarce vreau sa inteleg cum ii dicteaza instinctul sau sa traiasca...

Unde vreau sa ajung cu povestea mea despre The African Dream? Uite aici:

"Am nevoie sa-i ofer un boost de energie instinctului meu care sa ma ajute sa ma intorc la visele mele si sa ma apuc de o treaba serioasa. 
Vreau sa-mi redescopar motivatia si entuziasmul care m-au condus de fiecare data pe mine, spre ceva GENIAL. Vreau sa stiu ca efortul depus de mine contribuie la ceva important... in lumea asta.

In vara lui 2012 o sa-mi implinesc cei 25 de ani (sfertul de secol :D) si nu am nici cel mai elementar chef sa ma potolesc. 
Vreau sa reincep sa-mi traiesc pasiunile...mi-e dor de mine...asa cum ma simt eu cel mai bine: entuziasta, motivata si langa cei mai faini oameni.
Duc dorul unei aventuri, unei tari straine si al unei noi culturi..." - o prima rezolutie pentru Noul An 2012 scrisa si asumata de Lavinia Ioana Udrea

Tuesday, December 13, 2011

CODUL ETIC AL ORGANIZATORILOR ACTIVITĂŢILOR DE VOLUNTARIAT

Este un document pilot la realizarea caruia am particiat in perioada martie - decembrie în cadrul Grupurilor tematice de lucru care au funcţionat în România pe durata Anului European al Voluntariatului 2011, în cadrul Campaniei naţionale de informare “Anul european al voluntariatului 2011” organizată de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, România.

Documentul il gasesti aici:
CODUL ETIC AL ORGANIZATORILOR ACTIVITĂŢILOR DE VOLUNTARIAT 

Timp de zece luni am participat in calitate de Specialist in Etica Aplicata in acest grup de lucru de 8 lucratori de tineret, in cadru caruia am creat, am scris, am editat şi am publicat acest document pilot. 

Daca te intereseaza sa descoperi mai multe informatii despre AEV 2011 click pe acest link:
Anul European al Voluntariatului 2011

Friday, December 09, 2011

GÂNDUL CARE NE MIŞCĂ. EXPERIMENT VIDEO într-o lume mult prea grăbită.

Acum mai bine de o luna am fost rugata de o doamna de de Ziarul Gandul[1] sa particip in cadrul unui experiment video realizat de echipa ei cu ocazia Zilei de 1 Decembrie. Mi s-a spus sa scriu pe un poster mare si alb, un gand... si mi-am luat libertatea sa transform intr-un mesaj, gandul care ma preocupa destul de tare la acel moment:

M-am straduit sa scriu frumos si am zambit frumos la poza :D
Pentru mine, "Daruieste un zambet unui nou inceput!"  inseamna  sa incurajezi pe cei care pornesc pe un nou drum, pe cei care au nevoie sa se reinventeze.
Pentru ca oricat de curajos spui sau crezi ca esti, nu poti sa fugi de acea frica... de necunoscut, de oportunitatile ce vor veni si de tine.


Ceea ce ma duce cu gandul la Courage the Cowardly Dog (in imag. din dreapta), un caine roz, care, în ciuda numelui său, tot nu isi poate stapani frica fata de realitatile lumii lui desenate "întrucât el, Muriel și Eustache sunt constant atacați de (sau dau de) diferiți monstrii, extraterestrii, ticăloși, blesteme, experimente, dezastre naturale și alte forme de pericol pe care Curaj trebuie să le înfrunte."[2]

Ca sa revenim la gandurile noastre, rezultatul acestui experiment video il regasiti mai jos. Este un video in care ma bucur ca am aparut si eu, printre toate acele mesaj de dragoste.

                                        
Va marturisesc ca ma bucura sa privesc oameni care zambesc si ca video-ul asta ma emotioneaza. Poate ca ne e teama in general, sa ne exprimam exact asa cum simtim, dar se pare ca ne dam foarte usor de gol ca inca mai iubim, inca mai credem, inca mai speram si inca mai visam...

Suntem asa frumosi cand ne bucuram...

P.S. Tot in acest experiment a aparut si logodnicul meu, Tavi cu mesajul "Accepta exceptiile". Dar el vrea sa ne spuna o alta poveste, despre care voi vorbi mai tarziu.


_________________________
[1] Ziarul Gandul Website - Gandul care ne misca. Experiment video
[2] Wikipedia Website - Courage the Cowardly Dog

Tuesday, December 06, 2011

Despre Consilierea filosofica sau consilierea prin FILOSOFIE

O discuţie despre consilierea filosofică este lucrarea mea de disertatie in care am incercat sa descopar tainele consilierii filosofice ca activitate dialogică, care pune în valoare atitudini de reflecţie şi cunoştinţe filosofice încercând să aplice în viaţă unele soluţii generice, strategii, criterii sau abordări configurate în câmpul filosofiei academice.
Filosofia este motivul central al studiului in discutie în calitate de disciplină, care funcţionează ca un instrument de dezvoltare personală pentru asigurarea stării de bine şi a împlinirii de sine ale iubitorului de înţelepciune.
Astfel, mi-am propus să construiesc o prezentare generală a practicilor filosofice implicate în procesul de consiliere, cu scopul de a face înţelese cele mai puternice fire ale ţesăturii complexe care este consilierea filosofică.
Este, în mod comun, acceptat că Socrate este dialecticianul originar (şi prin urmare,  figura tutelară pentru consilierea filosofică), fiindcă în arta sa de a întreba şi a răspunde se află bazele spiritului critic al filosofiei antice. Dar spre deosebire de antichitate, practicienii în domeniu au extins utilizarea filosofiei cu scopul de a oferi soluţii cât mai eficiente în faţa problemelor cotidiene şi cu toate acestea încă se află într-o permanentă dezvoltare şi reinventare de sine din cauză că este proiectată să aibă un impact pozitiv asupra fiinţei umane.
În cazul de faţa, miza întregii lucrări s-a axat pe evidenţierea faptului că filosofia poate avea şi un caracter absolut utilitar, practic printr-un plan concret de acţiune ce urmează a fi implementat în cadrul unei şedinţe de consiliere; altfel spus, disciplina filosofică poate naşte un produs finit, necesar, dorit, planificat şi în cele din urmă obţinut prin implementarea teoriilor sale.
De aceea, pe parcursul demersului meu filosofic mi-am orientat studiul spre a demonstra legătura directă ce se poate stabili între filosofie şi persoana obişnuită care îşi desfăşoara activitatea în comunitate. Şi nu în ultimul rând, am dorit să subliniez contribuţia semnificativă printr-un “veritabil dialog cooperativ”[1] pe care filosofia aplicată este capabilă să o aducă, în favoarea evoluţiei societăţii în care trăim.
În încheiere, prin efortul de înţelegere a conceptului de consiliere filosofică am argumentat ca această specializare practică a filosofiei, încearcă să-l înveţe pe consiliat să gândească altfel şi prin urmare, ia forma unei pedagogii filosofice, ce propune vindecarea sufletului persoanei consiliate printr-o “căutare personalizată a înţelepciunii de viaţă” [2].



[1] Cristian Iftode, Filosofia ca mod de viaţă. Sursele autenticităţii., Editura Paralela 45, Piteşti, 2010, p. 24.
[2] Valentin Mureşan, “Polemici. Filosofia ca mod de viaţă sau despre relaţia filosofie - biografie”, în Revista de Filosofie Analitică, vol. IV, nr. 2 (pp. 87 - 114), Iulie – Decembrie 2010, p. 109.

Wednesday, November 30, 2011

What if you're making me all that I was meant to be?

Un video care imi aduce aminte incotro vreau sa ma indrept... pentru ce vreau sa lupt, pentru cine vreau sa muncesc... si nu in ultimul rand, pe cine vreau sa iubesc.

Tuesday, November 22, 2011

Codul Etic al mentorului (un model)

    Valorile si principiile pe care un mentor le promoveaza si ale caror respectare incearca sa o asigure sunt: libertatea in comunitatea de mentorat, autonomia personala, dreptatea si echitatea, meritul, profesionalismul, onestitatea si corectitudinea intelectuala, confidentialitatea, respectul si toleranta, responsabilitatea, bunavointa si grija. 
 

        Principii generale
   Mentoratul este o disciplina ale carei scopuri, valabile pentru fiecare mentee aflat intr-un program de mentorat, include dezvoltarea personala si afirmarea profesionala, evolutia cunoasterii rolului de mentor şi a cercetarii de noi metode/ tehnici de mentorat in conditiile respectarii culturii organizationale din care acesta face parte si a drepturilor omului. Mentorul respecta demnitatea fiecarui mentee si promoveaza integritatea personala. In acelasi timp, mentee sai se angajeaza sa contribuie la dezvoltarea culturii mentoratului si la prosperitatea relatiei mentor - mentee.
Mentorul este acea persoana-suport care va incuraja, sfatui si sprijini o alta persoana (mentee-ul) in dezvoltarea ei. Aceasta persoana va oferi asistenta practica pentru a se asigura ca mentee au posibilitatea de a-si atinge toate obiectivele propuse in cadrul programului de mentorat. Mentorul va reprezenta legatura dintre mentee si cultura organizatiei, normele acelei culturi si viziunea strategica pe termen lung. Va oferi, de asemenea, suport moral pentru a preveni izolarea si lipsa motivatiei pe parcursul integrarii intr-un mediul nou, in care un mentee este nevoit sa se adapteze.

1.      Libertatea in comunitatea de mentorat
      Relatia de mentorat este un spatiu liber de ingerinte, presiuni şi constrangeri politice, religioase si de putere economica, exceptand constrangerile de natura organizationala, legala si etica. Mentorul si mentee-ul sunt protejati fata de cenzura, manipulari, persecutii, in conditiile respectarii responsabilitatilor profesionale.
Orice membru al comunitatii de mentorat trebuie sa evite lezarea libertatii celorlalti, pe baza respectului pentru diferente. In cadrul relatiei de mentorat sunt incurajate parteneriatul intelectual si cooperarea, indiferent de opiniile politice sau de credintele religioase.

2.       Autonomia personala 
    Mentorul promoveaza un mediu propice exercitarii autonomiei personale. In acest scop, in cadrul planului de invatare, mentee-ul este incurajat sa devina independent; sa poata lua si aplica decizii in privinta propriei dezvoltari personale si cariere profesionale. Mentorul trebuie sa ajute mentee-ul sa-si formeze abilitati de rezolvare a problemelor si de luare a deciziei pentru a deveni tot mai independent si autonom.

3.      Dreptatea si echitatea
     Mentee vor fi tratati drept, corect si echitabil. Mentorului nu ii este permisa discriminarea sau exploatarea, indiferent ca acestea sunt directe sau indirecte, mai mult acesta trebuie sa isi insuseasca ideea de dreptate care se bazeaza pe impartirea corecta si echitabila a drepturilor si prevenirea abuzului.

4.       Meritul
     Mentorul trebuie sa asigure recunoasterea, cultivarea si recompensarea valorilor personale care conduc la implinirea obiectivelor stabilite in cadrul relatiei de mentorat. Printre acestea se numara constiinta de sine, vointa de a invata si a se dezvolta, flexibilitatea si adaptabilitatea, creativitatea si talentul, eficienta şi performanta.


5.      Profesionalismul
     Mentorul se angajează sa cultive un mediu propice pentru cunoastere de sine si dezvoltarea personala. In acest scop, mentee-ul progreseaza prin stabilirea impreuna cu mentorul a unui program de invatare personalizat, capabil sa conduca la cunoasterea de sine, la formarea de noi abilitati/ competente si la atingerea obiectivelor propuse in cadrul relatiei de mentorat.
    Mentorul incurajeaza orientarea spre progresul personal prin sprijinirea directa a mentee-ului in a lua initiativa si a-si satisface curiozitatea. Mentorul sustine eficienta, calitatea si vointa exercitate la nivel personal si profesional. Mentorul lupta impotriva amatorismului, superficialitatii, dezinteresului si plafonarii.

6.       Onestitatea si corectitudinea intelectuala
      Mentorul apara dreptul la proprietate intelectuala. Toti cei care vor participa la cercetarea efectuata in domeniul mentoring-ului ale caror rezultate devin publice trebuie mentionati, in spiritul onestitatii personale si profesionale, al recunoasterii si recunostintei.
    Este interzisa orice forma de frauda intelectuala: plagiatul total sau partial, inventarea/ modificarea rezultatelor cercetarilor, substituirea lucrarilor sau a identitatii persoanelor examinate, preluarea lucrarilor de la colegi sau mentee, ca si tentativele de corupere spre frauda.

7.      Confidentialitatea 
     Mentorul respecta principiul confidentialitatii tuturor categoriilor de informatii care ii sunt dezvaluite de catre mentee in cadrul relatiei de mentorat, in acest fel, asumandu-si pe deplin angajamentul si devotamentul fata de acesta.
      Mentorul nu trebuie sa faciliteze transparenta sau denaturarea de informatii personale sau sa le dezvaluie publicului larg.

8.      Responsabilitatea
   Mentee-ul trebuie demonstreze dorinta si vointa implicare in dezvoltarea sa personala si sa devina responsabil.
     Relatia de mentorat trebuie să respecte standardele etice si profesionale.
     Mentee-ul are dreptul de a critica public, intemeiat si argumentat incalcarile standardelor profesionale si de calitate, ale drepturilor acestuia. Nu sunt permise: dezinformarea, calomnierea, denigrarea publica a programelor si persoanelor implicate in relatii de mentorat.

9.      Respectul şi toleranta
    Mentorul promoveaza existenta unei comunitati de mentorat in cadrul careia este respectata demnitatea fiecaruia intr-un climat liber de orice manifestare si forma de hartuire, exploatare, umilire, dispret, amenintare sau intimidare. Mentorul adera la valoarea tolerantei fata de diferentele intre oameni, intre opinii, credinte si preferinte intelectuale. Nu sunt permise manifestarile misogine, rasiste, sovine, xenofobe, homofobe si hartuirea sexuala.

10.   Bunavointa si grija
   Mentorul considera dezirabile bunavointa si grija. In acest sens, incurajeaza aprecierea, mandria si recunostinta, empatia, compasiunea, sprijinul fata de cei aflati in nevoie, amabilitatea, politetea, altruismul, intelegerea, solidaritatea, solicitudinea, promptitudinea si optimismul fata de toti mentee din cadrul relatiilor sale de mentorat.
     Totodata descurajeaza si considera indezirabile comportamentele care denotă invidie, cinism, vanitate, lipsa de amabilitate, dezintres.
        Mentorul, in situatii de criza majora sau calamitati, trebuie sa ia in considerare autosacrificiul.


Bibliografie:
Muresan Valentin - Mangementul eticii in organizatii
Sursa internet: Proiectul "Cod etic pentru universitati" - Mihaela Miroiu, Daniela Cutas, Liviu Andreescu

Despre mentorat in contextul Serviciului European de Voluntariat

    Am sustinut cursul de mentorat in context SEV - Sibiu impreuna cu Mihaela si Marius in data de 27 noiembrie 2010. Participantii nostrii au facut parte din medii deosebit de diverse: membrii in ONG-uri studentesti, membrii in ONG-uri cu specific militar, asistenti sociali, activisti in dezvoltarea economica si sociala si voluntari care lupta pentru imbunatatirea calitatii vietii copiilor, precum si crearea unor modele de buna practica in randul comunitatii. 

Sibiu 1 
Cu toate acestea, ne-am bucurat ca am ajuns la o cooperare colectiva spre sfarsitul cursului, dupa ce participantii au inceput sa se cunoasca mai bine si sa interactioneze eficient. Grupul de la Sibiu a fost activ si implicat, dornic sa descopere cat mai multe informatii despre mentorat si sa inteleaga cum ar putea sa fie parte componenta din procesul initiat de Asociatia ACT.
Sibiu 2   Metodologia cursului a fost foarte bine construita de Asociatia ACT, am inteles-o si mi-a facut placere sa lucrez conform ei. Si de aceasta data, cursul nostru a incercat sa-i introduca pe participanti in culisele postului de televiziune Mentorat TV. Am putut observa ca atitudinea cursantilor a fost mult mai degajata dupa ce i-am surprins cu acesta introducere in scena a conceptului de mentorat, si la sfarsit am primit feedback-uri pozitive legate de utilizarea acestei metode in training.
La sfarsitul cursului am primit din partea participantilor o evaluare favorabila si multi din acestia si-au exprimat interesul de a construi pe viitor relatii de mentorat in context SEV.
Sibiu 4   In calitate de trainer de o zi, am invatat ca ai nevoie de mai mult timp pentru a lucra cu ideile si participantii tai. Pe de alta parte, iti pot ajunge doar cateva ore ca sa reusesti sa trezesti acel entuziasm activ in oameni. Si nu in ultimul rand, am inteles ca unul dintre cele mai importante lucruri este sa nu fim niciodata singuri, noi cu ideile noastre; sa avem curajul sa ne exprimam si sa povestim despre initiativele la care visam, deoarece nu se stie niciodata cand cineva va dori sa ni se alature in demersul/drumul nostru.
Consider ca pregatirea de care am beneficiat in urma intregului proces de formare in cadrul ACT, care s-a finalizat cu sustinerea propriei noastre sesiuni de formare a fost una dintre cele mai profesioniste pregatiri pe care am avut placerea sa obtin. Apreciez din suflet munca si devotamentul celor care au implementat acest proiect si mi-as dori ca la randul meu sa am posibilitatea sa duc si eu mai departe, conceputul si activitatile unei relatii de mentorat in context SEV si nu numai.
    Acest curs a fost si pentru mine o experinta de invatare, consider ca am mai adaugat inca ceva la profilul meu de trainer in devenire.
Sibiu 3La sfarsitul cursului de mentorat de la Sibiu, eu am plecat cu un zambet...

Monday, November 21, 2011

My Ideal Self vs My Real Self

As vrea sa descopar parerea voastra legata de "My Ideal Self":

Cum reusim sa ne creem aceasta idee perfecta despre noi? De ce simtim nevoia sa facem asta?

     Care sunt factorii care ne influenteaza sa cautam acest tip de perfectiune? De ce ne pacalim cu atat de multa usurinta ca acest Ideal Self ne defineste? Si de ce simtim tot timpul sa ne aliniem/comparam cu aceasta idee perfectionista de cum ar trebui sa fim?

      Si nu in ultimul rand, de ce cand realizam ca suntem totusi cine suntem (Real Self), ne este greu sa ne asumam punctele slabe si cumva avem nevoie de alte persoane sa ne ajute sa le acceptam?

Managementul unui ONG decide cand si cum incepe un program de mentorat?

     Consider ca este necesar ca managementul unui ONG sa asigure noilor membrii acceptati in organizatie, programe de mentorat sustinute de persoane calificate in acest sens. Eu personal, in experienta mea de lucru cu tinerii din organizatii studentesti, nu am intalnit nici un "boboc" care sa se adreseze personal biroului de conducere cerandu-i sprijinul; prefera sa prinda totul pe parcurs si incearca sa se adapteze singur noului mediu fara a cere ajutorul cuiva.
     Pur si simplu, mi se pare ca pentru majoritatea oamenilor a recunoaste ca au nevoie de un "ajutor" reprezinta un pas important si greu de asumat.
     Prin urmare, cred ca ar fi eficient ca managementul organizatiei sa ofere de la inceput aceste programe de formare si mentorat, plus ca din punct de vedere al beneficiarului, aceasta actiune va fi interpretata ca un "cadou", nu ca o cerere de ajutor.
     Tot in acest sens, nu multi voluntari sunt familiarizati cu conceptul de mentoring, altii nici macar nu stiu ce inseamna, prin urmare nu au cum sa ceara mentoring. Si atunci prin asigurarea de programe de mentoring, se produce de la sine si informarea.
Ma refer la un program de mentorship - "cadou" in sensul ca, fiecaruia dintre noi ne place la un moment dat sa fim ascultati, si voluntarul cum e deschis prin natura sa, sa incerce lucruri noi ar fi dispus sa urmeze si un program de mentoring vazut de el ca un "beneficiu".
     In concluzie, acest post este doar o sugestie de cum mi-ar placea mie sa se intample lucrurile in relatia de mentorat. Insa, fiecare ONG are personalitatea lui si propria cultura organizationala, mai mult oamenii din interior sunt diferiti si fiecare din noi stim mai bine ce s-ar potrivi ONG-ului nostru.

A Monday Quote

"We keep moving forward, opening new doors, and doing new things, because we're curious and curiosity keeps leading us down new paths."

Walt Disney

  

Aici aveti o secventa din "Meet the Robinsons" produs de Walt Disney Animation Studios si lansat de Walt Disney Pictures in 30 Martie 2007. Filmul se incheie cu citatul mai sus mentionat care contine motto-ul lui Lewis/Cornelius': "Keep Moving Forward."

Thursday, November 10, 2011

Povestea mobilitatii mele interne de studiu din Ardeal.


Sunt absolventa a Facultatii de Filosofie, Universitatea din Bucuresti si o sa va impartsesc parcursul unei intiative indraznete la care am muncit si in acelasi timp, am visat mult timp sa se realizeze.
M-am hotarat sa efectuez o mobilitate interna la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca dupa ce m-am intors din Spania din stagiul meu Erasmus. Mi se paruse o oportunitate extraordinara sa poti sa studiezi pentru cateva luni, intr-un alt oras universitar in care studentul devenea centrul atentiei.
Prin urmare, in anul II de masterat, semestrul I am urmat cursurile universitare ale Facultatii de Istorie si Filosofie, Universitatea Babes-Bolyai prin Consortiul Universitaria, care permite mobilitatea interna de studiu a studentilor in marile centre universitare din Romania. Am inceput demersurile pentru obtinerea acestui stagiu de studiu cu un an inaintea mobilitatii propriu-zise. Oamenii au fost sceptici si s-au lasat convinsi cu greu de beneficiile pe care un student poate sa le obtina prin efectuarea unei mobilitati interne. Din fericire, datorita unor organizatii studentesti dedicate, unui domn profesor coordonator de master entuziast si unui prorector interesat de educatia centrata pe student, am reusit impreuna cu ei, sa duc la bun sfarsit aceasta initiativa a mea.
Inainte de data plecarii in mobilitatea interna, ambele universitati au semnat un acord de colaborare prin care se accepta stagiul meu de studiu la Cluj-Napoca, iar domnul decan al Facultatii de Filosofie din Bucuresti mi-a aprobat cursurile universitare pe care vroiam sa le urmez in cadrul Facultatii de Istorie si Filosofie, Universitatea Babes-Bolyai.
Mobilitatea mea interna a durat 4 luni si jumatate, perioada in care am studiat cursurile de zi ale Masteratului de Etica Profesionala. M-am bucurat cand Domnul Conf. Dr. Ion Copoeru m-a incurajat si m-a sprijinit sa vin sa studiez in cadrul Facultatii de Istorie si Filosofie. Mai mult, acesta a avut grija personal ca documentele mele sa ajunga unde trebuie si sa fiu primita cu simpatie la facultatea gazda.
Am efectuat acest stagiu de studiu deoarece mi-am dorit sa descopar pe langa Bucuresti, centrul universitar clujean si sa traiesc o experienta interculturala autentic-ardeleneasca care sa ma ajute sa ma dezvolt din punct de vedere personal si profesional. In plus, etica aplicata este inca un domeniu in formare in Romania si am considerat ca trebuie sa asimilez maxiumum de cunostinte disponibile din mediul academic avand acces prin  Consortiul Universitaria la o arie cat mai mare de opinii de specialitate din filosofia aplicata.
Profesorii universitatari de la Facultatea de Istorie si Filosofie au fost deschisi sa ma primeasca la cursurile lor si m-au incurajat sa particip activ in cadrul discutiilor filosofice. Am descoperit un stil relaxat de predare si o sincera dovada de incredere fata de studenti.
Am pastrat legatura permanent cu Doamna Constantina Buleu de la Centrul de Cooperari Internationale UBB, care m-am ghidat din punct de vedere administrativ pe tot parcursul mobilitatii mele interne. Ce pot sa spun ca mi-a lipsit pe toata durata acestui stagiu a fost lipsa unui tanar/ a unei organizatii care sa ma ajute sa ma integrez in comunitatea studenteasca din Cluj-Napoca.
In ceea ce priveste privilegiile de care am beneficiat ca student in mobilitate interna, pot sa marturisesc ca nu a fost necesar sa platesc o taxa de studiu pentru perioada petrecuta la Universitatea Babes-Bolyai, fiind un masterand pe loc bugetat in cadrul Facultatii de Filosofie din Bucuresti. Unversitatea gazda s-a oferit sa-mi asigure cazare in campusul studentesc, in unul din caminele universitatii si in acelasi timp, am obtinut gratuitate pe o linie de transport in comun din  orasul Cluj-Napoca.
Dar pe de alta parte, in cadrul bibliotecii Facultatii de Istorie si Filosofie am intampinat cateva dificultati, deoarece bibliotecarul nu a acceptat sa imi elibereze un permis cu drept de imprumut acasa a cartilor necesare studiului individual. In plus, vreau sa mai precizez ca nu am beneficiat de o bursa de mobilitate interna din partea universitatilor care sa ma ajute sa ma acomodez intr-un nou mediu academic. Aflandu-ma la o distanta de 400km distanta de orasul natal, costurile mele personale s-au marit in timpul stagiului de studiu, fiind suportate de familia mea.
Dupa sustinerea examenelor la universitatea gazda, secretariatul a trimis prin posta foaia matricola catre Facultatea de Filosofie cu notele pe care le-am obtinut la sfarsitul semestrului la Universitatea Babes-Bolyai. Mi s-au echivalat notele si in acelasi timp, mi-au fost recunoscute si creditele ECTS, prin urmare nu am intampinat nicio problema la intoarcerea in Bucuresti. Niciuna din facultati nu mi-a cerut sa furnizez un feedback in urma finalizarii mobilitatii mele interne si astfel, prosibilitatea continuarii programului de mobilitate interna a studentilor in alte centre universitare din tara a ramas nepromovat, cel putin in universitatea mea de origine.
Din punct de vedere personal, mobilitatea interna de la Cluj-Napoca m-a ajutat sa traiesc o experienta de studiu inedita, sa fiu independenta, sa-mi imbunatatesc competentele de comunicare interculturala si sa devin constienta de mine insami. Astfel, am avut ocazia sa studiez si sa traiesc in doua dintre cele mai importante centre universitare din tara noastra, sa cunosc profesionisti din domeniu meu de specialitate si sa fiu trata ca un oaspete in mediul academic romanesc.
In concluzie, sfatuiesc universitatile sa promoveze si sa sustina acest tip de mobiltate interna a studentilor, pentru ca intregul proces sa se perfectioneze si tot mai multi tineri sa fie deschisi sa experimenteze activ educatia printr-o mobilitatea studenteasca.

Thursday, September 22, 2011

All u need is PEACE!

“Cu siguranta, si tu posezi o filosofie interioara personala, desi e posibil ca ea sa nu fie constienta sau suficient de articulata pentru a functiona in serviciul tau. Prin urmare, ai nevoie de un ghid sau de o oglinda, care sa te ajute sa iti scoti propria filosofie la lumina, unde sa o poti vedea si lucra cu ea.” – Lou Marinoff 
 
Putem lucra intr-un mod filosofic la rezolvarea unei probleme; pe cont propriu sau impreuna cu un mentor. Procesul PEACE descrie acei pasi de urmat care alcatuiesc o cale sigura catre o pace sufleteasca durabila.
PEACE este un acronim reprezentand 5 stadii/pasi prin care trecem: problema, emotia, analiza, contemplatia si echilibrul.
Primii doi pasi ne ajuta sa identificam problema; uneori avem nevoie sa mai revenim asupra unui aspect pentru o incadrare corecta a situatiei in care ne aflam. In general, emotiile noastre sunt usor de observat si ne alimenteaza intotdeauna reactia ulterioara. Urmatorii doi pasi examineaza problema; uneori avem nevoie de un ghid in exploararea noului teritoriu. Iar stadiul final incorporeaza in viata noastra ceea ce am invatat in primii patru pasi; pentru ca abordarile teoretice devin practice, numai din momentul in care am invatat cum sa le folosim.

Pasul 1. Avem nevoie sa identificam problema. De cele mai multe ori, stim ca avem o problema datorita unui sistem intern de avertizare, care intra in functiune atunci cand avem nevoie de ajutor ori de resurse suplimentare.
Fiecare dintre noi este concentrat in propria sa fiinta sa priveasca lumea din interior spre exterior, printr-un singur punct de observatie. Pentru a defini problema cu care ne confruntam, trebuie sa incercam sa privim lucrurile care se petrec in viata noastra, fara a emite judecati despre ele. In acest fel, vom putea sa ne concentram intr-un mod constructiv atentia asupra unor evenimente exterioare noua; acele fapte care exista independent fata de convingerile, sentimentele ori dorintele noastre privitoare la ele.

Pasul 2. Ca sa intelegem emotiile create de problema, avem nevoie sa le analizam printr-un “bilant interior”. Numai emotiile autentice ne pot ajuta la rezolvarea problemei.
 De fiecare data cand ne intalnim cu o situatie noua/ neobisnuita fata de care nu stim cum sa reactionam, raspundem in primul rand, emotional. Recunoasterea emotiei traite reprezinta o informatie de valoare. Dupa ce am trait sentimentul si l-am identificat, vom putea exprima problema intr-un mod adecvat, intelegand ce impact a produs asupra noastra.

Pasul 3. “Asadar, am aceasta problema, care ma face sa ma simt nefericit – ce pot face in privinta ei?”
Prin analiza, ne evaluam optiunile privind rezolvarea problemei. O solutie potrivita ajuta la rezolvarea problemei pe plan exterior, cat si la eliminarea emotiilor negative pe plan interior.
Calea cea mai comuna de generare a alternativelor este analogia. Daca traim o experienta cu care ne-am mai intalnit si pe care am solutionat-o, atunci stim ce avem de facut ori ce nu trebuie sa facem, in functie de situatiile anterioare. Descoperirea elementelor comune din cadrul situatiei noastre si din altele – crearea unei analogii – reprezinta un instrument puternic de intelegere a dificultatii noastre prezente.

Pasul 4. Este de fapt, un pas inapoi deoarece urmareste contemplarea  imaginii de ansamblu, a intregii situatii. Scopul procesului pana in acest moment, era sa obtinem rezultate constructive pentru fiecare stadiu in parte, pentru a detine controlul asupra acestora. Dupa aceea, vom integra fiecare stadiu in cadrul situatiei reale de fata.
Cu alte cuvinte, vom cultiva o perspectiva filosofica unificata asupra situatiei noastre ca intreg: problema, asa cum ne confruntam cu ea; reactia noastra emotionala in contextual dat, si optiunile analizate de rezolvare a problemei.
“Prin urmare, avem nevoie sa ne examinam propriile principii de viata, responsabilitatiile pe care le avem fata de altii, sa cantarim greutatile valorilor aflate in concurenta in problema de fata, s.a.m.d. Se urmareste crearea unei pozitii filosofice apta de a fi justificabila in sine, cat si in legatura cu propria noastra natura.”

Pasul 5. Astfel, dupa articularea problemei, exprimarea emotiilor, analizarea optiunilor si contemplarea sau considerarea unei pozitii filosofice, vom ajunge la echilibru. Prin urmare, vom fi descoperit nu doar esenta problemei noastre, ci si altceva esential despre noi insine.
Acum ne intelegem problema si putem sa actionam intr-un mod corespunzator. Ne aflam intr-o situatie stabila si in acelasi timp, suntem pregatiti pentru schimbarile inevitabile care urmeaza. “Acest stadiu este esential deoarece este cel care-i permite vietii noastre sa mearga inainte.”

REZULTATUL PEACE: Problema noastra inceteaza sa mai fie o problema si vom reveni la starea existentiala obisnuita, insa de-acum imbunatatita si netulburata – pana data viitoare cand circumstantele vor concura la scoatere noastra din starea de echilibru.
“Exista in permanenta o anumita miscare a suprafetei pe care calcam; nimeni nu ramane pe un teren solid pentru totdeauna.” Dar pe de alta parte, viata noastra personala se imbogateste de fiecare data cand invatam/ intelegem lucruri noi despre noi insine, in urma controlarii propriilor experinte si atingerii echilibrului.

Adaptat dupa:
Marinoff, Lou – Inghite Platon, nu Prozac!, trad. Forin Lobont, ed. Trei, Bucuresti, 2010.

Wednesday, September 21, 2011

Despre ascultarea activa

Carl Rogers este cel care a vorbit pentru prima data despre ascultarea activa: " Cand am fost ascultat si inteles am devenit capabil sa privesc cu alti ochi lumea mea interioara si sa pot merge mai departe. Este surprinzator sa constati ca sentimente care erau de-a dreptul inspaimantatoare devin suportabile de indata ce ne asculta cineva. Este stupefiant sa vezi ca probleme care pareau imposibil de rezolvat isi gasesc solutia atunci cand cineva ne intelege" 
 
 A asculta inseamna a privi: nu exista ascultare activa fara contact vizual. Privirea deschide canalele de comunicare ; prin privire poti recunoaste prezenta celuilalt, poti manifesta dorinta de comunicare, interes, respect. Privirea unei persoane exprima starea de spirit a acesteia, iar interlocutorul poate observa o anume „expectativa pozitiva”, adica acea atitudine care denota o atentie binevoitoare acordatǎ celuilalt şi faptul cǎ ne aşteptǎm sǎ primim de la interlocutor mesaje importante.        
De asemenea, a asculta cu adevarat inseamna a fi empatic cu gandurile si sentimentele celuilalt. Empatia este arta prin care mentorul se identifica cu sentimentele “discipolului”, ascultandu-l atent pentru a-i putea intelege mai bine punctul de vedere, motivatia, interesul, pentru a vedea lumea prin prisma lui. Este vorba despre a izola ceea ce exprimǎ “discipolul” de ceea ce am putea simti atunci când il ascultam (simpatie sau antipatie), dar totodata de a nu ne anula sentimentele proprii (apatie).
Pentru a deveni empatici fata de “discipolul” nostru putem folosi urmatorul set de întrebari:
·         „Ce incearca sa-mi spuna?”
·         „Ce inseamna acest lucru pentru el?”
·         „Cum vede el problema?”
·         „Care sunt sentimentele lui si ce emotii simte?”
A asculta activ inseamna a adopta o atitudine intelegatoare: sa nu interpretezi, sa nu judeci, sa nu acuzi, sa nu critici, sa nu devalorizezi, sa nu denigrezi, sa nu insulti, sa nu vorbesti despre tine insuti, sa nu schimbi subiectul, sa nu dai sfaturi care nu au fost cerute, sa nu te gandesti inainte la ceea ce vei spune in timp ce interlocutorul isi prezinta problema, ci sa te concentrezi asupra lui, incercând sa-l intelegi.
Ascultarea activa presupune ca dincolo de rationamentul interlocutorului si faptele relatate, sa intelegi semnificatia intelectuala si afectiva profunda a acestor fapte pentru interlocutor, sa iti dai seama de conotatia afectiva a anumitor cuvinte, gesturi, priviri.
Elementele de comunicare nonverbala insotesc permanent o ascultare care se vrea a fi activa. Asculti nu doar cu urechile, ci cu intreg corpul: aplecare inainte spre interlocutor, aprobare prin miscarea capului, mentinerea contactului vizual, zambet etc.
Prima tehnica utilizata pentru ascultarea activa este tacerea. Este important ca mentorul sa taca pentru a permite “discipolului” sa vorbeasca sau sa-si caute ideile, pentru ca adeseori cea mai buna empatie se realizeaza în liniste.
O alta tehnica este aceea a interogarii: sa stii sa pui întrebarile adecvate, pe un ton cald si bland, pentru a-i permite interlocutorului sa se exprime liber, pentru a afla informatiile exacte, nevoile, preocuparile, anxietatile si dificultatile celuilalt. Intrebarile pe care le adresezi demonstreaza ca ascultati si incurajati comunicarea, iar raspunsurile permit dezvoltarea unor noi argumente.
Un efect asemanator are si tehnica reformularii spuselor celuilalt. Astfel, interlocutorul va recunoaste ca intr-o oglinda imaginea a ceea ce tocmai a rostit; iar aceasta imagine il va ajuta sa-si clarifice propriul punct de vedere, se va simti înteles si încurajat sa continue sa se exprime. Confirmati ca l-ati înteles si verificati-va prin parafrazare, adica reformulare ( “Spui ca vrei sa…?” ). Parafrazarea este cea care duce la raspunsul: “Da, asa este”.
Ascultarea activa nu înseamna pur si simplu a-i acorda atentie celuilalt, sau a-i pune întrebari pentru a reconstitui puzzle-ul cu informatii care ne lipsesc pentru a întelege o situatie. Ci presupune mai curând sa te interesezi de ceea ce nu spune interlocutorul. Trebuie sa avem în vedere faptul ca oamenii nu povestesc decât o parte a experientelor pe care le traiesc, si aceasta cu ajutorul limbajului – care este adesea mult prea imprecis – si dintr-o perspectiva întotdeauna subiectiva, prin urmare diferita de la persoana la persoana.
De aceea ascultarea activa, prin tehnicile pe care le implica si mai ales prin atitudinea care se cere a fi adoptata, permite depasirea unor bariere importante în comunicare, dezamorsarea conflictelor si stabilirea de relatii pozitive cu ceilalti.

Adaptare dupa Cornelia Dumitrascu
Bibliografie:
1. Chiru, I., Comunicarea interpersonala, Ed Tritonic.
2. Holdevici, I., Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie, Ed. Orizonturi.

Sunday, September 18, 2011

16 aspecte concrete din punct de vedere procedural/ personal, care se vor discuta la inceputul relatiei de mentorat


A. Contractul procedural
1. Mentee-ul trebuie sa beneficieze de o informare completa privind ideea de mentorat :
scopul relatiei de mentorat, rolul mentorului in dezvoltarea personala a mentee-ului, ce presupune o relatie de mentorat etc.
2. Mentee-ul va fi intrebat daca este de acord cu durata de timp a relatiei de mentorat, stipulata in contractul de voluntariat. In urma autoevaluarii prezentate de mentee si a unei prime evaluari a situatiei mentee-ului, mentorul are responsabilitatea sa-i sugereze acestuia o durata minima de timp necesara unui progres vizibil in relatia de mentorat.
3. Mentorul si mentee-ul vor stabili impreuna cateva angajamente de baza/ promisiuni. (Nu se intarzie la sesiuni, telefoanele vor sta inchise, etc)
4. Mentorul si mentee-ul vor stabili impreuna cate zile pe saptamana/luna se vor intalni. De asemenea, se vor hotari si asupra duratei efective (ore de lucru) a unei sedinte, cadul de desfasurare a sedintei si optarea pentru anumite teme de lucru, sugerate de mentee.
 5. Mentorul si mentee-ul se vor pune de acord in legatura cu ritmul de inceput, a relatiei lor de mentorat : un ritm foarte activ si organizat, un ritm relaxant si constructiv, etc.
6. Mentorul si mentee-ul vor decide care este intervalul de timp potrivit pentru oferirea unui feedback. La randul lui, mentorul va accepta feedback-ul din partea mentee-ului.
7. Mentorul si mentee-ul se vor decide asupra persoanei responsabile sa tina agenda intalnirii si vor discuta deasemenea, despre structura acestia.

B. Contractul personal
 8. Este indicat ca mentee-ul sa se autoevaluareze pentru a facilita munca de inceput a mentorului : sa-i impartaseasca acestuia nevoile, ce asteptari are, ce are el de oferit in relatia de mentorat, etc.
9. Mentorul are datoria sa initieze discutia despre temeri, riscuri, probleme ce pot apararea in relatia de mentorat. Si sa stabileasca care sunt acele punctele tari ale unei relatii de mentorat, care i-ar putea ajuta sa reduca din amenintarile identificate.
10. Mentorul si mentee-ul trebuie sa-si defineasca intr-un mod clar urmatoarele valori in cadrul relatiei de mentorat : responsabilitate, confidentialitate, sinceritate si respect.
 11. Mentorul si mentee-ul se vor decide asupra unor “metode de urgenta” in cazul in care apar diferente de opinii sau valori. Mentorul are datoria sa faciliteze comunicarea si sa evite situatiile conflictuale.
12. Mentorul trebuie sa isi explice rolul in relatia cu mentee-ul : Mentorul formeaza, il sprijina pe mentee dar nu este parintele acestuia.
13. Mentorul trebuie sa discute cu mentee-ul despre stilul lui de invatare preferat si sa isi adapteze modul de lucru in functie de acesta.
14. Mentorul si mentee-ul vor stabili impreuna limitele personale ale relatiei lor de mentorat.
15. Mentorul trebuie sa hotarasca impreuna cu mentee-ul cum vor proceda in caz ca apare sentimentul de dependenta de mentor.
16. Mentorul si mentee-ul vor sugera modalitati de sarbatorire si consolidare a succesului in relatia lor de mentorat.


Autor:  Lavinia Ioana Udrea
Participant in proiectul Formare de Formatori in cadrul « Mentorat in context SEV » 2010, sustinut de Asociatia ACT Oradea.

Saturday, September 17, 2011

Pasiuni si coduri etice (sau despre relatia mentor - mentee)

"De ce sa cititi acesta carte? De ce sa nu studiati tehnica celui mai mare cuceritor de prieteni pe care l-a cunoscut lumea? Cine este el? S-ar putea sa va intalniti maine cu el pe strada. Cand veti ajunge la mai putin de 5 metri de el, va incepe sa dea din coada. Daca va veti opri si il veti mangaia, aproape ca nu isi va mai incapea in piele de bucurie, incercand sa va arate ce mult va place. Iar dumneavoastra veti sti ca in spatele acestei demonstratii de afectiune nu exista motive ascunse." Dale Carnegie - Secretele succesului 
 
     De ceva vreme*, am devenit foarte curioasa sa descopar pasiunile oamenilor, mai ales ale acelora care la prima vedere nu mai viseaza sau privesc viata doar dintr-o perspectiva material-mecanicista. Si de fiecare data, am observat ca oamenii care isi deschid inima, iti zambesc altfel, adica sincer si iti povestesc despre ei cu acel entuziasm care tradeaza fericirea. Si tot din aceste povestiri am inteles ca pasiunile noastre sunt ce avem noi mai special si ar fi tare pacat sa le pastram doar pentru noi; am putea sa visam impreuna cu altcineva, de exemplu cu un mentor.
     Din punctul meu de vedere un mentor este un cautator de pasiuni. Pentru ca pasiunile ii fac pe oameni sa vibreze, sa fie mai buni si sa-si transforme visele in realitate.
     In acest context, mentee-ul devine cel care vrea sa fie descoperit. Si de exemplu, eu cand povestesc cu mentorul meu despre mine si cum imi doresc sa ma autoconstruiesc… devin cea mai vulnerabila. Drept urmare, vreau ca acel mentor al meu, sa fie sincer cu mine, fara sa aibe alte interese si sa-si insuseasca valorile necesare statutului la care aspira. Ideal vorbind, sa se puna in locul meu de fiecare data cand va trebui sa luam o decizie impreuna, fara sa ma judece din punctul lui de vedere subiectiv.
    In lumea mea perfecta asa se intampla lucrurile, dar in lumea noastra reala eticienii trebuie sa construiasca coduri etice. Care sa-i faca pe oameni sa inteleaga importanta actiunilor si deciziilor lor. Eu studiez etica aplicata si am invatat sa lucrez cu acest tip de instrument (cod etic) care faciliteaza luarea unei decizii morale.
   Consider ca mentorul poate influenta un mentee atat in bine cat si in rau, pentru a evita raul avem nevoie sa fim responsabili si sa ne asumam un cod “al bunelor maniere” corespunzator relatiei in care ne implicam.

    * Mai exact de cand am deschis prima mea carte Dale Carnegie.