Despre Consilierea filosofica sau consilierea prin FILOSOFIE

O discuţie despre consilierea filosofică este lucrarea mea de disertatie in care am incercat sa descopar tainele consilierii filosofice ca activitate dialogică, care pune în valoare atitudini de reflecţie şi cunoştinţe filosofice încercând să aplice în viaţă unele soluţii generice, strategii, criterii sau abordări configurate în câmpul filosofiei academice.

Filosofia este motivul central al studiului in discutie în calitate de disciplină, care funcţionează ca un instrument de dezvoltare personală pentru asigurarea stării de bine şi a împlinirii de sine ale iubitorului de înţelepciune.

Astfel, mi-am propus să construiesc o prezentare generală a practicilor filosofice implicate în procesul de consiliere, cu scopul de a face înţelese cele mai puternice fire ale ţesăturii complexe care este consilierea filosofică.

Este, în mod comun, acceptat că Socrate este dialecticianul originar (şi prin urmare,  figura tutelară pentru consilierea filosofică), fiindcă în arta sa de a întreba şi a răspunde se află bazele spiritului critic al filosofiei antice. Dar spre deosebire de antichitate, practicienii în domeniu au extins utilizarea filosofiei cu scopul de a oferi soluţii cât mai eficiente în faţa problemelor cotidiene şi cu toate acestea încă se află într-o permanentă dezvoltare şi reinventare de sine din cauză că este proiectată să aibă un impact pozitiv asupra fiinţei umane.

În cazul de faţa, miza întregii lucrări s-a axat pe evidenţierea faptului că filosofia poate avea şi un caracter absolut utilitar, practic printr-un plan concret de acţiune ce urmează a fi implementat în cadrul unei şedinţe de consiliere; altfel spus, disciplina filosofică poate naşte un produs finit, necesar, dorit, planificat şi în cele din urmă obţinut prin implementarea teoriilor sale.

De aceea, pe parcursul demersului meu filosofic mi-am orientat studiul spre a demonstra legătura directă ce se poate stabili între filosofie şi persoana obişnuită care îşi desfăşoara activitatea în comunitate. Şi nu în ultimul rând, am dorit să subliniez contribuţia semnificativă printr-un “veritabil dialog cooperativ”[1] pe care filosofia aplicată este capabilă să o aducă, în favoarea evoluţiei societăţii în care trăim.

În încheiere, prin efortul de înţelegere a conceptului de consiliere filosofică am argumentat ca această specializare practică a filosofiei, încearcă să-l înveţe pe consiliat să gândească altfel şi prin urmare, ia forma unei pedagogii filosofice, ce propune vindecarea sufletului persoanei consiliate printr-o “căutare personalizată a înţelepciunii de viaţă” [2].

---

[1] Cristian Iftode, Filosofia ca mod de viaţă. Sursele autenticităţii., Editura Paralela 45, Piteşti, 2010, p. 24.

[2] Valentin Mureşan, “Polemici. Filosofia ca mod de viaţă sau despre relaţia filosofie - biografie”, în Revista de Filosofie Analitică, vol. IV, nr. 2 (pp. 87 - 114), Iulie – Decembrie 2010, p. 109.

Codul Etic al mentorului (un model)

    Valorile si principiile pe care un mentor le promoveaza si ale caror respectare incearca sa o asigure sunt: libertatea in comunitatea de mentorat, autonomia personala, dreptatea si echitatea, meritul, profesionalismul, onestitatea si corectitudinea intelectuala, confidentialitatea, respectul si toleranta, responsabilitatea, bunavointa si grija. 

 

Codul etic al Mentorului

        Principii generale

   Mentoratul este o disciplina ale carei scopuri, valabile pentru fiecare mentee aflat intr-un program de mentorat, include dezvoltarea personala si afirmarea profesionala, evolutia cunoasterii rolului de mentor şi a cercetarii de noi metode/ tehnici de mentorat in conditiile respectarii culturii organizationale din care acesta face parte si a drepturilor omului. Mentorul respecta demnitatea fiecarui mentee si promoveaza integritatea personala. In acelasi timp, mentee sai se angajeaza sa contribuie la dezvoltarea culturii mentoratului si la prosperitatea relatiei mentor - mentee.

Mentorul este acea persoana-suport care va incuraja, sfatui si sprijini o alta persoana (mentee-ul) in dezvoltarea ei. Aceasta persoana va oferi asistenta practica pentru a se asigura ca mentee au posibilitatea de a-si atinge toate obiectivele propuse in cadrul programului de mentorat. Mentorul va reprezenta legatura dintre mentee si cultura organizatiei, normele acelei culturi si viziunea strategica pe termen lung. Va oferi, de asemenea, suport moral pentru a preveni izolarea si lipsa motivatiei pe parcursul integrarii intr-un mediul nou, in care un mentee este nevoit sa se adapteze.

1.      Libertatea in comunitatea de mentorat

      Relatia de mentorat este un spatiu liber de ingerinte, presiuni şi constrangeri politice, religioase si de putere economica, exceptand constrangerile de natura organizationala, legala si etica. Mentorul si mentee-ul sunt protejati fata de cenzura, manipulari, persecutii, in conditiile respectarii responsabilitatilor profesionale.

Orice membru al comunitatii de mentorat trebuie sa evite lezarea libertatii celorlalti, pe baza respectului pentru diferente. In cadrul relatiei de mentorat sunt incurajate parteneriatul intelectual si cooperarea, indiferent de opiniile politice sau de credintele religioase.

2.       Autonomia personala 

    Mentorul promoveaza un mediu propice exercitarii autonomiei personale. In acest scop, in cadrul planului de invatare, mentee-ul este incurajat sa devina independent; sa poata lua si aplica decizii in privinta propriei dezvoltari personale si cariere profesionale. Mentorul trebuie sa ajute mentee-ul sa-si formeze abilitati de rezolvare a problemelor si de luare a deciziei pentru a deveni tot mai independent si autonom.

3.      Dreptatea si echitatea

     Mentee vor fi tratati drept, corect si echitabil. Mentorului nu ii este permisa discriminarea sau exploatarea, indiferent ca acestea sunt directe sau indirecte, mai mult acesta trebuie sa isi insuseasca ideea de dreptate care se bazeaza pe impartirea corecta si echitabila a drepturilor si prevenirea abuzului.

4.       Meritul

     Mentorul trebuie sa asigure recunoasterea, cultivarea si recompensarea valorilor personale care conduc la implinirea obiectivelor stabilite in cadrul relatiei de mentorat. Printre acestea se numara constiinta de sine, vointa de a invata si a se dezvolta, flexibilitatea si adaptabilitatea, creativitatea si talentul, eficienta şi performanta.

5.      Profesionalismul

     Mentorul se angajează sa cultive un mediu propice pentru cunoastere de sine si dezvoltarea personala. In acest scop, mentee-ul progreseaza prin stabilirea impreuna cu mentorul a unui program de invatare personalizat, capabil sa conduca la cunoasterea de sine, la formarea de noi abilitati/ competente si la atingerea obiectivelor propuse in cadrul relatiei de mentorat.

    Mentorul incurajeaza orientarea spre progresul personal prin sprijinirea directa a mentee-ului in a lua initiativa si a-si satisface curiozitatea. Mentorul sustine eficienta, calitatea si vointa exercitate la nivel personal si profesional. Mentorul lupta impotriva amatorismului, superficialitatii, dezinteresului si plafonarii.

6.       Onestitatea si corectitudinea intelectuala

      Mentorul apara dreptul la proprietate intelectuala. Toti cei care vor participa la cercetarea efectuata in domeniul mentoring-ului ale caror rezultate devin publice trebuie mentionati, in spiritul onestitatii personale si profesionale, al recunoasterii si recunostintei.

    Este interzisa orice forma de frauda intelectuala: plagiatul total sau partial, inventarea/ modificarea rezultatelor cercetarilor, substituirea lucrarilor sau a identitatii persoanelor examinate, preluarea lucrarilor de la colegi sau mentee, ca si tentativele de corupere spre frauda.

7.      Confidentialitatea 

     Mentorul respecta principiul confidentialitatii tuturor categoriilor de informatii care ii sunt dezvaluite de catre mentee in cadrul relatiei de mentorat, in acest fel, asumandu-si pe deplin angajamentul si devotamentul fata de acesta.

      Mentorul nu trebuie sa faciliteze transparenta sau denaturarea de informatii personale sau sa le dezvaluie publicului larg.

8.      Responsabilitatea

   Mentee-ul trebuie demonstreze dorinta si vointa implicare in dezvoltarea sa personala si sa devina responsabil.

     Relatia de mentorat trebuie să respecte standardele etice si profesionale.

     Mentee-ul are dreptul de a critica public, intemeiat si argumentat incalcarile standardelor profesionale si de calitate, ale drepturilor acestuia. Nu sunt permise: dezinformarea, calomnierea, denigrarea publica a programelor si persoanelor implicate in relatii de mentorat.

9.      Respectul şi toleranta

    Mentorul promoveaza existenta unei comunitati de mentorat in cadrul careia este respectata demnitatea fiecaruia intr-un climat liber de orice manifestare si forma de hartuire, exploatare, umilire, dispret, amenintare sau intimidare. Mentorul adera la valoarea tolerantei fata de diferentele intre oameni, intre opinii, credinte si preferinte intelectuale. Nu sunt permise manifestarile misogine, rasiste, sovine, xenofobe, homofobe si hartuirea sexuala.

10.   Bunavointa si grija

   Mentorul considera dezirabile bunavointa si grija. In acest sens, incurajeaza aprecierea, mandria si recunostinta, empatia, compasiunea, sprijinul fata de cei aflati in nevoie, amabilitatea, politetea, altruismul, intelegerea, solidaritatea, solicitudinea, promptitudinea si optimismul fata de toti mentee din cadrul relatiilor sale de mentorat.

     Totodata descurajeaza si considera indezirabile comportamentele care denotă invidie, cinism, vanitate, lipsa de amabilitate, dezintres.

        Mentorul, in situatii de criza majora sau calamitati, trebuie sa ia in considerare autosacrificiul.

Bibliografie:
Muresan Valentin - Mangementul eticii in organizatii
Sursa internet: Proiectul "Cod etic pentru universitati" - Mihaela Miroiu, Daniela Cutas, Liviu Andreescu

Despre mentorat in contextul Serviciului European de Voluntariat

    Am sustinut cursul de mentorat in context SEV - Sibiu impreuna cu Mihaela si Marius in data de 27 noiembrie 2010. Participantii nostrii au facut parte din medii deosebit de diverse: membrii in ONG-uri studentesti, membrii in ONG-uri cu specific militar, asistenti sociali, activisti in dezvoltarea economica si sociala si voluntari care lupta pentru imbunatatirea calitatii vietii copiilor, precum si crearea unor modele de buna practica in randul comunitatii. 

 

Cu toate acestea, ne-am bucurat ca am ajuns la o cooperare colectiva spre sfarsitul cursului, dupa ce participantii au inceput sa se cunoasca mai bine si sa interactioneze eficient. Grupul de la Sibiu a fost activ si implicat, dornic sa descopere cat mai multe informatii despre mentorat si sa inteleaga cum ar putea sa fie parte componenta din procesul initiat de Asociatia ACT.

   Metodologia cursului a fost foarte bine construita de Asociatia ACT, am inteles-o si mi-a facut placere sa lucrez conform ei. Si de aceasta data, cursul nostru a incercat sa-i introduca pe participanti in culisele postului de televiziune Mentorat TV. Am putut observa ca atitudinea cursantilor a fost mult mai degajata dupa ce i-am surprins cu acesta introducere in scena a conceptului de mentorat, si la sfarsit am primit feedback-uri pozitive legate de utilizarea acestei metode in training.

La sfarsitul cursului am primit din partea participantilor o evaluare favorabila si multi din acestia si-au exprimat interesul de a construi pe viitor relatii de mentorat in context SEV.

   In calitate de trainer de o zi, am invatat ca ai nevoie de mai mult timp pentru a lucra cu ideile si participantii tai. Pe de alta parte, iti pot ajunge doar cateva ore ca sa reusesti sa trezesti acel entuziasm activ in oameni. Si nu in ultimul rand, am inteles ca unul dintre cele mai importante lucruri este sa nu fim niciodata singuri, noi cu ideile noastre; sa avem curajul sa ne exprimam si sa povestim despre initiativele la care visam, deoarece nu se stie niciodata cand cineva va dori sa ni se alature in demersul/drumul nostru.

Consider ca pregatirea de care am beneficiat in urma intregului proces de formare in cadrul ACT, care s-a finalizat cu sustinerea propriei noastre sesiuni de formare a fost una dintre cele mai profesioniste pregatiri pe care am avut placerea sa obtin. Apreciez din suflet munca si devotamentul celor care au implementat acest proiect si mi-as dori ca la randul meu sa am posibilitatea sa duc si eu mai departe, conceputul si activitatile unei relatii de mentorat in context SEV si nu numai.

    Acest curs a fost si pentru mine o experinta de invatare, consider ca am mai adaugat inca ceva la profilul meu de trainer in devenire.

La sfarsitul cursului de mentorat de la Sibiu, eu am plecat cu un zambet...

Managementul unui ONG decide cand si cum incepe un program de mentorat?

     Consider ca este necesar ca managementul unui ONG sa asigure noilor membrii acceptati in organizatie, programe de mentorat sustinute de persoane calificate in acest sens. Eu personal, in experienta mea de lucru cu tinerii din organizatii studentesti, nu am intalnit nici un "boboc" care sa se adreseze personal biroului de conducere cerandu-i sprijinul; prefera sa prinda totul pe parcurs si incearca sa se adapteze singur noului mediu fara a cere ajutorul cuiva.
     Pur si simplu, mi se pare ca pentru majoritatea oamenilor a recunoaste ca au nevoie de un "ajutor" reprezinta un pas important si greu de asumat.
     Prin urmare, cred ca ar fi eficient ca managementul organizatiei sa ofere de la inceput aceste programe de formare si mentorat, plus ca din punct de vedere al beneficiarului, aceasta actiune va fi interpretata ca un "cadou", nu ca o cerere de ajutor.
     Tot in acest sens, nu multi voluntari sunt familiarizati cu conceptul de mentoring, altii nici macar nu stiu ce inseamna, prin urmare nu au cum sa ceara mentoring. Si atunci prin asigurarea de programe de mentoring, se produce de la sine si informarea.
Ma refer la un program de mentorship - "cadou" in sensul ca, fiecaruia dintre noi ne place la un moment dat sa fim ascultati, si voluntarul cum e deschis prin natura sa, sa incerce lucruri noi ar fi dispus sa urmeze si un program de mentoring vazut de el ca un "beneficiu".
     In concluzie, acest post este doar o sugestie de cum mi-ar placea mie sa se intample lucrurile in relatia de mentorat. Insa, fiecare ONG are personalitatea lui si propria cultura organizationala, mai mult oamenii din interior sunt diferiti si fiecare din noi stim mai bine ce s-ar potrivi ONG-ului nostru.

16 aspecte concrete din punct de vedere procedural/ personal, care se vor discuta la inceputul relatiei de mentorat

A. Contractul procedural

1. Mentee-ul trebuie sa beneficieze de o informare completa privind ideea de mentorat :

scopul relatiei de mentorat, rolul mentorului in dezvoltarea personala a mentee-ului, ce presupune o relatie de mentorat etc.

2. Mentee-ul va fi intrebat daca este de acord cu durata de timp a relatiei de mentorat, stipulata in contractul de voluntariat. In urma autoevaluarii prezentate de mentee si a unei prime evaluari a situatiei mentee-ului, mentorul are responsabilitatea sa-i sugereze acestuia o durata minima de timp necesara unui progres vizibil in relatia de mentorat.

3. Mentorul si mentee-ul vor stabili impreuna cateva angajamente de baza/ promisiuni. (Nu se intarzie la sesiuni, telefoanele vor sta inchise, etc)

4. Mentorul si mentee-ul vor stabili impreuna cate zile pe saptamana/luna se vor intalni. De asemenea, se vor hotari si asupra duratei efective (ore de lucru) a unei sedinte, cadul de desfasurare a sedintei si optarea pentru anumite teme de lucru, sugerate de mentee.

 5. Mentorul si mentee-ul se vor pune de acord in legatura cu ritmul de inceput, a relatiei lor de mentorat : un ritm foarte activ si organizat, un ritm relaxant si constructiv, etc.

6. Mentorul si mentee-ul vor decide care este intervalul de timp potrivit pentru oferirea unui feedback. La randul lui, mentorul va accepta feedback-ul din partea mentee-ului.

7. Mentorul si mentee-ul se vor decide asupra persoanei responsabile sa tina agenda intalnirii si vor discuta deasemenea, despre structura acestia.

B. Contractul personal

 8. Este indicat ca mentee-ul sa se autoevaluareze pentru a facilita munca de inceput a mentorului : sa-i impartaseasca acestuia nevoile, ce asteptari are, ce are el de oferit in relatia de mentorat, etc.

9. Mentorul are datoria sa initieze discutia despre temeri, riscuri, probleme ce pot apararea in relatia de mentorat. Si sa stabileasca care sunt acele punctele tari ale unei relatii de mentorat, care i-ar putea ajuta sa reduca din amenintarile identificate.

10. Mentorul si mentee-ul trebuie sa-si defineasca intr-un mod clar urmatoarele valori in cadrul relatiei de mentorat : responsabilitate, confidentialitate, sinceritate si respect.

 11. Mentorul si mentee-ul se vor decide asupra unor “metode de urgenta” in cazul in care apar diferente de opinii sau valori. Mentorul are datoria sa faciliteze comunicarea si sa evite situatiile conflictuale.

12. Mentorul trebuie sa isi explice rolul in relatia cu mentee-ul : Mentorul formeaza, il sprijina pe mentee dar nu este parintele acestuia.

13. Mentorul trebuie sa discute cu mentee-ul despre stilul lui de invatare preferat si sa isi adapteze modul de lucru in functie de acesta.

14. Mentorul si mentee-ul vor stabili impreuna limitele personale ale relatiei lor de mentorat.

15. Mentorul trebuie sa hotarasca impreuna cu mentee-ul cum vor proceda in caz ca apare sentimentul de dependenta de mentor.

16. Mentorul si mentee-ul vor sugera modalitati de sarbatorire si consolidare a succesului in relatia lor de mentorat.

Autor:  Lavinia Ioana Udrea

Participant in proiectul Formare de Formatori in cadrul « Mentorat in context SEV » 2010, sustinut de Asociatia ACT Oradea.

Pasiuni si coduri etice (sau despre relatia mentor - mentee)

"De ce sa cititi acesta carte? De ce sa nu studiati tehnica celui mai mare cuceritor de prieteni pe care l-a cunoscut lumea? Cine este el? S-ar putea sa va intalniti maine cu el pe strada. Cand veti ajunge la mai putin de 5 metri de el, va incepe sa dea din coada. Daca va veti opri si il veti mangaia, aproape ca nu isi va mai incapea in piele de bucurie, incercand sa va arate ce mult va place. Iar dumneavoastra veti sti ca in spatele acestei demonstratii de afectiune nu exista motive ascunse." Dale Carnegie - Secretele succesului 

 

     De ceva vreme*, am devenit foarte curioasa sa descopar pasiunile oamenilor, mai ales ale acelora care la prima vedere nu mai viseaza sau privesc viata doar dintr-o perspectiva material-mecanicista. Si de fiecare data, am observat ca oamenii care isi deschid inima, iti zambesc altfel, adica sincer si iti povestesc despre ei cu acel entuziasm care tradeaza fericirea. Si tot din aceste povestiri am inteles ca pasiunile noastre sunt ce avem noi mai special si ar fi tare pacat sa le pastram doar pentru noi; am putea sa visam impreuna cu altcineva, de exemplu cu un mentor.

     Din punctul meu de vedere un mentor este un cautator de pasiuni. Pentru ca pasiunile ii fac pe oameni sa vibreze, sa fie mai buni si sa-si transforme visele in realitate.

     In acest context, mentee-ul devine cel care vrea sa fie descoperit. Si de exemplu, eu cand povestesc cu mentorul meu despre mine si cum imi doresc sa ma autoconstruiesc… devin cea mai vulnerabila. Drept urmare, vreau ca acel mentor al meu, sa fie sincer cu mine, fara sa aibe alte interese si sa-si insuseasca valorile necesare statutului la care aspira. Ideal vorbind, sa se puna in locul meu de fiecare data cand va trebui sa luam o decizie impreuna, fara sa ma judece din punctul lui de vedere subiectiv.

    In lumea mea perfecta asa se intampla lucrurile, dar in lumea noastra reala eticienii trebuie sa construiasca coduri etice. Care sa-i faca pe oameni sa inteleaga importanta actiunilor si deciziilor lor. Eu studiez etica aplicata si am invatat sa lucrez cu acest tip de instrument (cod etic) care faciliteaza luarea unei decizii morale.

   Consider ca mentorul poate influenta un mentee atat in bine cat si in rau, pentru a evita raul avem nevoie sa fim responsabili si sa ne asumam un cod “al bunelor maniere” corespunzator relatiei in care ne implicam.

    * Mai exact de cand am deschis prima mea carte Dale Carnegie.