The Factory of MY change

     La sfarsit de aprilie am mers in Polonia sa iau parte la cursul international de formare "Factory of change", obtinand sprijinul programului Tineret in Actiune. 

In cadrul cursului am descoperit un mediu ideal pentru dezvoltarea mea personala avand acces la mai multe instrumente si metode din educatia non-formala. Activitatile desfasurate au fost create de traineri sa simuleze diferite situatii limita care necesita o schimbare urgenta. Astfel, am avut sansa sa-mi evaluez obiectiv modalitatea in care raspund la schimbarile din viata mea si relatiile cu ceilalti oameni. Prin discutarea in cadrul echipei a situatiilor ce necesita o schimbare in dezvoltarea noastra personala, am putut invata modele noi de abordare a schimbarii si metode de rezolvare a conflictelor ce intervin pe parcurs proiectelor pe care ni le asuma.
     Rolul pe care fiecare participant l-a indeplinit in cadrul „Fabricii de schimbare” a fost acela de beneficiar direct si activ. Trebuia sa fiu prezenta la exercitiile ce se organizau, dar era datoria mea sa ma ocupi de propriul proces de invatare.

     Fiecare zi a fost dedicata descoperii unei necesitati de schimbare care ne viza in mod direct. Ne-am analizat mai intai viata personala, apoi viata organizatiei, societatea in care traim si in ultima zi de training am cautat sa descoperim bune practici prin care se ne realizam initiativele de schimbare. Seara se termina cu o intalnire, asemanatoare unui adunari de trib, o intalnire in cerc care reprezenta o sesiune de debriefing in care discutam ce s-a intamplat peste zi si cum ne-am simtit.

     Factory of change m-a ajutat sa-mi dezvolt o metoda personala de folosit pentru prima sedinta de inderumare a coachee-lor mei. Trainerii ne-au facilitat instrumente de descoperire a valorilor si principiilor de viata, organizarea unui plan de dezvoltare personala si metode de pastrare a motivatiei in realizarea obiectivelor. In echipa Factory of change am reusit sa ma motivez pentru indeplinirea cu success a planurilor de schimbare pe care mi le-am asumat dupa terminarea cursului de formare.
    Consider ca “Factory of Change” a reusit sa creeze o platforma  de comunicare intre voluntari si organizatiile europene reprezentand UK, Italia, Ucraina, Bulgaria, Polonia, Germania, Cehia, Azerbaijan, Turcia, Slovenia si astfel sa facilizeze un schimb continuu de resurse. 

     In cadrul cursului am obtinut sprijinul unei structuri complex dezvoltate care a reusit sa ma indrume si imi asigure instrumentele necesare pentru dezvoltarea creativitatii, necesare realizarii unui viitor proiect cu titlul ”www.e-dezvoltarepersonala.ro”.

Reactiunea unui comportament etic

          Incepi sa manifesti un comportament etic atunci cand descoperi ca iti pasa nu numai de tine, ci si de ceilalti oameni din jurul tau, de fiinte in general, de natura etc. Am certat la un moment dat un prieten drag, care era fumator, ca isi arunca resturile de tigara pe unde apuca, explicandu-i cat de mult avem noi, ceilalti oameni, de suferit din cauza lui. 

           Si se pare ca s-a simtit atat de vinovat dupa aceasta discutie legata de etica actiunilor noastre, incat dupa cateva zile mi-a impartasit o metoda ingenioasa si comoda de a avea in felul lui grija de natura – isi stangea resturile de tigara intre sireturile de la pantofii lui sport, pana ce gasea un cos de gunoi unde sa le poata arunca. Oricine ar putea sa faca asta, nu?

Sursa: http://thoughtschange.wordpress.com

                    De ce sa avem un comportament etic?

Aici etica ne poate raspunde foarte simplu, deoarece e cel mai frumos mod de a arata ca ne pasa de oamenii din jurul nostru si de lumea in care traim in general. Fiecare dintre noi, probabil a observant ca atunci cand zambim cuiva, de cele mai multe ori primim ca raspuns un zambet inapoi. Asa se intampla si in cazul eticii. S-a putut observa ca oamenii chiar raspund la fapte bune cu fapte bune.

                  Cum stiu ca sunt cu adevarat un om etic?

Raspunsul este simplu, nu stii. Si vin sa te asigur ca probabil nu vei ajunge la Ideea de Om cu adevarat etic daca ne aliniem standardelor lui Socrate. Dar poate nici nu ar trebui sa iti doresti sa fi un om perfect din punct de vedere moral, ci doar un om bun. Pentru ca avem nevoie sa incercam fiecare dintre noi sa schimbam mai intai comportamentele noastre si apoi sa ne gandim sa dezvoltam niste strategii eficiente de schimbare a intregii lumi.

Influentarea ca fenomen fundamental al comunicarii

Alex Mucchielli considera ca “influentarea este fenomenul fundamental al comunicarii”. Mai mult, precizeaza ca “orice comunicare este o incercare de a influenta, deoarece comunicarea in sine urmareste sa transmita un sens, iar acest lucru nu se poate realiza fara influentare.”

Manipularea relatiilor

Calitatea relatiilor dintre oameni este influentata de procesul de comunicare. Mucchielli afirma ca “o comunicare nu poate exista fara sa apara calitatea relatiei”. In viata cotidiana, cand doi actori se intalnesc pentru prima oara se produce reactia de simpatie/ antipatie fata de celalalt. Mai mult, comunicarea defineste natura relatiei pe care o vor avea in viitor. In cadrul manipularii, se modifica calitatea relatiei dintre actori si se manipuleaza elementele contextului relational al comunicarii.

Ceea ce trebuie sa faca un manipulator (ex: vanzator, orator, negociator) pentru modificarea relatiei de natura manipulatoare este sa inlocuiasca atitudinea actorilor de a se apara in fata influentarii cu un context care sa fie mai favorabil pentru manipulator:

Ex 1: relatiile de tip amical sau de complicitate - in acest fel se administreaza in mintea cumparatorului apartenenta la o norma culturala general acceptata, dupa cum ne explica Mucchielli: “daca am un prieten sau un complice, lucrurile pe care acesta mi le spune sunt spre binele meu (deci merita toata atentia)”.

Ex 2: Pentru a ajunge la scopul sau, manipulatorul trebuie sa stie sa creeze o relatie pozitiva, deoarece aceasta trezeste interesul si deschiderea actorului fata de ideile propuse: “sa zambesti, sa fii vesel, sa ai umor, sa fii dezimvolt: iata cateva dintre sfaturile pe care orice manual le adreseaza vanzatorilor si seducatorilor de tot felul. “

Sursa: http://ixion.cput.ac.za

Manipularea normelor

Autorul defineste conceptul de norma astfel: “o regula sociala inconstienta si general acceptata de membrii unui grup; ea determina modul lor de a gandi si de a actiona.”. In cadrul societatii, grupurile sociale determina prin natura schimburilor ce au loc intre oameni, stabilirea “regulilor vietii in comun”.

Presiunea regulilor sociale, atitudinile si mentalitatile culturale, influenta grupurilor determina nevoia continua a individului de a obtine acordul grupului si supunerea in fata normelor sociale existente (un comportament social adecvat). In procesul manipularii se face referire la normele sociale pentru a influenta anumite atitudini si comportamente ale actorului.

Diferiti cercetatori in domeniu au elaborat metode concrete de folosit in practica influentarii, dedicate in special vanzatorilor, oratorilor etc. cu scopul de a transforma comunicarea intr-o competenta ce se poate dobandi sistematic. Ceea ce a determinat pe de alta parte, accesul nelimitat la “arta a comunicarii” si posibila apararea a oricarui om impotriva manipulari.

CODUL ETIC AL ORGANIZATORILOR ACTIVITĂŢILOR DE VOLUNTARIAT

Este un document pilot la realizarea caruia am particiat in perioada martie - decembrie în cadrul Grupurilor tematice de lucru care au funcţionat în România pe durata Anului European al Voluntariatului 2011, în cadrul Campaniei naţionale de informare “Anul european al voluntariatului 2011” organizată de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, România.

Documentul il gasesti aici:
CODUL ETIC AL ORGANIZATORILOR ACTIVITĂŢILOR DE VOLUNTARIAT 

Open publication - Free publishing - More cod etic

Timp de zece luni am participat in calitate de Specialist in Etica Aplicata in acest grup de lucru de 8 lucratori de tineret, in cadru caruia am creat, am scris, am editat şi am publicat acest document pilot. 

Daca te intereseaza sa descoperi mai multe informatii despre AEV 2011 click pe acest link:
Anul European al Voluntariatului 2011

Despre Consilierea filosofica sau consilierea prin FILOSOFIE

O discuţie despre consilierea filosofică este lucrarea mea de disertatie in care am incercat sa descopar tainele consilierii filosofice ca activitate dialogică, care pune în valoare atitudini de reflecţie şi cunoştinţe filosofice încercând să aplice în viaţă unele soluţii generice, strategii, criterii sau abordări configurate în câmpul filosofiei academice.

Filosofia este motivul central al studiului in discutie în calitate de disciplină, care funcţionează ca un instrument de dezvoltare personală pentru asigurarea stării de bine şi a împlinirii de sine ale iubitorului de înţelepciune.

Astfel, mi-am propus să construiesc o prezentare generală a practicilor filosofice implicate în procesul de consiliere, cu scopul de a face înţelese cele mai puternice fire ale ţesăturii complexe care este consilierea filosofică.

Este, în mod comun, acceptat că Socrate este dialecticianul originar (şi prin urmare,  figura tutelară pentru consilierea filosofică), fiindcă în arta sa de a întreba şi a răspunde se află bazele spiritului critic al filosofiei antice. Dar spre deosebire de antichitate, practicienii în domeniu au extins utilizarea filosofiei cu scopul de a oferi soluţii cât mai eficiente în faţa problemelor cotidiene şi cu toate acestea încă se află într-o permanentă dezvoltare şi reinventare de sine din cauză că este proiectată să aibă un impact pozitiv asupra fiinţei umane.

În cazul de faţa, miza întregii lucrări s-a axat pe evidenţierea faptului că filosofia poate avea şi un caracter absolut utilitar, practic printr-un plan concret de acţiune ce urmează a fi implementat în cadrul unei şedinţe de consiliere; altfel spus, disciplina filosofică poate naşte un produs finit, necesar, dorit, planificat şi în cele din urmă obţinut prin implementarea teoriilor sale.

De aceea, pe parcursul demersului meu filosofic mi-am orientat studiul spre a demonstra legătura directă ce se poate stabili între filosofie şi persoana obişnuită care îşi desfăşoara activitatea în comunitate. Şi nu în ultimul rând, am dorit să subliniez contribuţia semnificativă printr-un “veritabil dialog cooperativ”[1] pe care filosofia aplicată este capabilă să o aducă, în favoarea evoluţiei societăţii în care trăim.

În încheiere, prin efortul de înţelegere a conceptului de consiliere filosofică am argumentat ca această specializare practică a filosofiei, încearcă să-l înveţe pe consiliat să gândească altfel şi prin urmare, ia forma unei pedagogii filosofice, ce propune vindecarea sufletului persoanei consiliate printr-o “căutare personalizată a înţelepciunii de viaţă” [2].

---

[1] Cristian Iftode, Filosofia ca mod de viaţă. Sursele autenticităţii., Editura Paralela 45, Piteşti, 2010, p. 24.

[2] Valentin Mureşan, “Polemici. Filosofia ca mod de viaţă sau despre relaţia filosofie - biografie”, în Revista de Filosofie Analitică, vol. IV, nr. 2 (pp. 87 - 114), Iulie – Decembrie 2010, p. 109.

Despre mentorat in contextul Serviciului European de Voluntariat

    Am sustinut cursul de mentorat in context SEV - Sibiu impreuna cu Mihaela si Marius in data de 27 noiembrie 2010. Participantii nostrii au facut parte din medii deosebit de diverse: membrii in ONG-uri studentesti, membrii in ONG-uri cu specific militar, asistenti sociali, activisti in dezvoltarea economica si sociala si voluntari care lupta pentru imbunatatirea calitatii vietii copiilor, precum si crearea unor modele de buna practica in randul comunitatii. 

 

Cu toate acestea, ne-am bucurat ca am ajuns la o cooperare colectiva spre sfarsitul cursului, dupa ce participantii au inceput sa se cunoasca mai bine si sa interactioneze eficient. Grupul de la Sibiu a fost activ si implicat, dornic sa descopere cat mai multe informatii despre mentorat si sa inteleaga cum ar putea sa fie parte componenta din procesul initiat de Asociatia ACT.

   Metodologia cursului a fost foarte bine construita de Asociatia ACT, am inteles-o si mi-a facut placere sa lucrez conform ei. Si de aceasta data, cursul nostru a incercat sa-i introduca pe participanti in culisele postului de televiziune Mentorat TV. Am putut observa ca atitudinea cursantilor a fost mult mai degajata dupa ce i-am surprins cu acesta introducere in scena a conceptului de mentorat, si la sfarsit am primit feedback-uri pozitive legate de utilizarea acestei metode in training.

La sfarsitul cursului am primit din partea participantilor o evaluare favorabila si multi din acestia si-au exprimat interesul de a construi pe viitor relatii de mentorat in context SEV.

   In calitate de trainer de o zi, am invatat ca ai nevoie de mai mult timp pentru a lucra cu ideile si participantii tai. Pe de alta parte, iti pot ajunge doar cateva ore ca sa reusesti sa trezesti acel entuziasm activ in oameni. Si nu in ultimul rand, am inteles ca unul dintre cele mai importante lucruri este sa nu fim niciodata singuri, noi cu ideile noastre; sa avem curajul sa ne exprimam si sa povestim despre initiativele la care visam, deoarece nu se stie niciodata cand cineva va dori sa ni se alature in demersul/drumul nostru.

Consider ca pregatirea de care am beneficiat in urma intregului proces de formare in cadrul ACT, care s-a finalizat cu sustinerea propriei noastre sesiuni de formare a fost una dintre cele mai profesioniste pregatiri pe care am avut placerea sa obtin. Apreciez din suflet munca si devotamentul celor care au implementat acest proiect si mi-as dori ca la randul meu sa am posibilitatea sa duc si eu mai departe, conceputul si activitatile unei relatii de mentorat in context SEV si nu numai.

    Acest curs a fost si pentru mine o experinta de invatare, consider ca am mai adaugat inca ceva la profilul meu de trainer in devenire.

La sfarsitul cursului de mentorat de la Sibiu, eu am plecat cu un zambet...

All u need is PEACE!

“Cu siguranta, si tu posezi o filosofie interioara personala, desi e posibil ca ea sa nu fie constienta sau suficient de articulata pentru a functiona in serviciul tau. Prin urmare, ai nevoie de un ghid sau de o oglinda, care sa te ajute sa iti scoti propria filosofie la lumina, unde sa o poti vedea si lucra cu ea.” – Lou Marinoff 

 

Putem lucra intr-un mod filosofic la rezolvarea unei probleme; pe cont propriu sau impreuna cu un mentor. Procesul PEACE descrie acei pasi de urmat care alcatuiesc o cale sigura catre o pace sufleteasca durabila.

PEACE este un acronim reprezentand 5 stadii/pasi prin care trecem: problema, emotia, analiza, contemplatia si echilibrul.

Primii doi pasi ne ajuta sa identificam problema; uneori avem nevoie sa mai revenim asupra unui aspect pentru o incadrare corecta a situatiei in care ne aflam. In general, emotiile noastre sunt usor de observat si ne alimenteaza intotdeauna reactia ulterioara. Urmatorii doi pasi examineaza problema; uneori avem nevoie de un ghid in exploararea noului teritoriu. Iar stadiul final incorporeaza in viata noastra ceea ce am invatat in primii patru pasi; pentru ca abordarile teoretice devin practice, numai din momentul in care am invatat cum sa le folosim.

Pasul 1. Avem nevoie sa identificam problema. De cele mai multe ori, stim ca avem o problema datorita unui sistem intern de avertizare, care intra in functiune atunci cand avem nevoie de ajutor ori de resurse suplimentare.

Fiecare dintre noi este concentrat in propria sa fiinta sa priveasca lumea din interior spre exterior, printr-un singur punct de observatie. Pentru a defini problema cu care ne confruntam, trebuie sa incercam sa privim lucrurile care se petrec in viata noastra, fara a emite judecati despre ele. In acest fel, vom putea sa ne concentram intr-un mod constructiv atentia asupra unor evenimente exterioare noua; acele fapte care exista independent fata de convingerile, sentimentele ori dorintele noastre privitoare la ele.

Pasul 2. Ca sa intelegem emotiile create de problema, avem nevoie sa le analizam printr-un “bilant interior”. Numai emotiile autentice ne pot ajuta la rezolvarea problemei.

 De fiecare data cand ne intalnim cu o situatie noua/ neobisnuita fata de care nu stim cum sa reactionam, raspundem in primul rand, emotional. Recunoasterea emotiei traite reprezinta o informatie de valoare. Dupa ce am trait sentimentul si l-am identificat, vom putea exprima problema intr-un mod adecvat, intelegand ce impact a produs asupra noastra.

Pasul 3. “Asadar, am aceasta problema, care ma face sa ma simt nefericit – ce pot face in privinta ei?”

Prin analiza, ne evaluam optiunile privind rezolvarea problemei. O solutie potrivita ajuta la rezolvarea problemei pe plan exterior, cat si la eliminarea emotiilor negative pe plan interior.

Calea cea mai comuna de generare a alternativelor este analogia. Daca traim o experienta cu care ne-am mai intalnit si pe care am solutionat-o, atunci stim ce avem de facut ori ce nu trebuie sa facem, in functie de situatiile anterioare. Descoperirea elementelor comune din cadrul situatiei noastre si din altele – crearea unei analogii – reprezinta un instrument puternic de intelegere a dificultatii noastre prezente.

Pasul 4. Este de fapt, un pas inapoi deoarece urmareste contemplarea  imaginii de ansamblu, a intregii situatii. Scopul procesului pana in acest moment, era sa obtinem rezultate constructive pentru fiecare stadiu in parte, pentru a detine controlul asupra acestora. Dupa aceea, vom integra fiecare stadiu in cadrul situatiei reale de fata.

Cu alte cuvinte, vom cultiva o perspectiva filosofica unificata asupra situatiei noastre ca intreg: problema, asa cum ne confruntam cu ea; reactia noastra emotionala in contextual dat, si optiunile analizate de rezolvare a problemei.

“Prin urmare, avem nevoie sa ne examinam propriile principii de viata, responsabilitatiile pe care le avem fata de altii, sa cantarim greutatile valorilor aflate in concurenta in problema de fata, s.a.m.d. Se urmareste crearea unei pozitii filosofice apta de a fi justificabila in sine, cat si in legatura cu propria noastra natura.”

Pasul 5. Astfel, dupa articularea problemei, exprimarea emotiilor, analizarea optiunilor si contemplarea sau considerarea unei pozitii filosofice, vom ajunge la echilibru. Prin urmare, vom fi descoperit nu doar esenta problemei noastre, ci si altceva esential despre noi insine.

Acum ne intelegem problema si putem sa actionam intr-un mod corespunzator. Ne aflam intr-o situatie stabila si in acelasi timp, suntem pregatiti pentru schimbarile inevitabile care urmeaza. “Acest stadiu este esential deoarece este cel care-i permite vietii noastre sa mearga inainte.”

REZULTATUL PEACE: Problema noastra inceteaza sa mai fie o problema si vom reveni la starea existentiala obisnuita, insa de-acum imbunatatita si netulburata – pana data viitoare cand circumstantele vor concura la scoatere noastra din starea de echilibru.

“Exista in permanenta o anumita miscare a suprafetei pe care calcam; nimeni nu ramane pe un teren solid pentru totdeauna.” Dar pe de alta parte, viata noastra personala se imbogateste de fiecare data cand invatam/ intelegem lucruri noi despre noi insine, in urma controlarii propriilor experinte si atingerii echilibrului.

Adaptat dupa:

Marinoff, Lou – Inghite Platon, nu Prozac!, trad. Forin Lobont, ed. Trei, Bucuresti, 2010.

Despre ascultarea activa

Carl Rogers este cel care a vorbit pentru prima data despre ascultarea activa: " Cand am fost ascultat si inteles am devenit capabil sa privesc cu alti ochi lumea mea interioara si sa pot merge mai departe. Este surprinzator sa constati ca sentimente care erau de-a dreptul inspaimantatoare devin suportabile de indata ce ne asculta cineva. Este stupefiant sa vezi ca probleme care pareau imposibil de rezolvat isi gasesc solutia atunci cand cineva ne intelege" 

 

 A asculta inseamna a privi: nu exista ascultare activa fara contact vizual. Privirea deschide canalele de comunicare ; prin privire poti recunoaste prezenta celuilalt, poti manifesta dorinta de comunicare, interes, respect. Privirea unei persoane exprima starea de spirit a acesteia, iar interlocutorul poate observa o anume „expectativa pozitiva”, adica acea atitudine care denota o atentie binevoitoare acordatǎ celuilalt şi faptul cǎ ne aşteptǎm sǎ primim de la interlocutor mesaje importante.        

De asemenea, a asculta cu adevarat inseamna a fi empatic cu gandurile si sentimentele celuilalt. Empatia este arta prin care mentorul se identifica cu sentimentele “discipolului”, ascultandu-l atent pentru a-i putea intelege mai bine punctul de vedere, motivatia, interesul, pentru a vedea lumea prin prisma lui. Este vorba despre a izola ceea ce exprimǎ “discipolul” de ceea ce am putea simti atunci când il ascultam (simpatie sau antipatie), dar totodata de a nu ne anula sentimentele proprii (apatie).

Pentru a deveni empatici fata de “discipolul” nostru putem folosi urmatorul set de întrebari:

·         „Ce incearca sa-mi spuna?”

·         „Ce inseamna acest lucru pentru el?”

·         „Cum vede el problema?”

·         „Care sunt sentimentele lui si ce emotii simte?”

A asculta activ inseamna a adopta o atitudine intelegatoare: sa nu interpretezi, sa nu judeci, sa nu acuzi, sa nu critici, sa nu devalorizezi, sa nu denigrezi, sa nu insulti, sa nu vorbesti despre tine insuti, sa nu schimbi subiectul, sa nu dai sfaturi care nu au fost cerute, sa nu te gandesti inainte la ceea ce vei spune in timp ce interlocutorul isi prezinta problema, ci sa te concentrezi asupra lui, incercând sa-l intelegi.

Ascultarea activa presupune ca dincolo de rationamentul interlocutorului si faptele relatate, sa intelegi semnificatia intelectuala si afectiva profunda a acestor fapte pentru interlocutor, sa iti dai seama de conotatia afectiva a anumitor cuvinte, gesturi, priviri.

Elementele de comunicare nonverbala insotesc permanent o ascultare care se vrea a fi activa. Asculti nu doar cu urechile, ci cu intreg corpul: aplecare inainte spre interlocutor, aprobare prin miscarea capului, mentinerea contactului vizual, zambet etc.

Prima tehnica utilizata pentru ascultarea activa este tacerea. Este important ca mentorul sa taca pentru a permite “discipolului” sa vorbeasca sau sa-si caute ideile, pentru ca adeseori cea mai buna empatie se realizeaza în liniste.

O alta tehnica este aceea a interogarii: sa stii sa pui întrebarile adecvate, pe un ton cald si bland, pentru a-i permite interlocutorului sa se exprime liber, pentru a afla informatiile exacte, nevoile, preocuparile, anxietatile si dificultatile celuilalt. Intrebarile pe care le adresezi demonstreaza ca ascultati si incurajati comunicarea, iar raspunsurile permit dezvoltarea unor noi argumente.

Un efect asemanator are si tehnica reformularii spuselor celuilalt. Astfel, interlocutorul va recunoaste ca intr-o oglinda imaginea a ceea ce tocmai a rostit; iar aceasta imagine il va ajuta sa-si clarifice propriul punct de vedere, se va simti înteles si încurajat sa continue sa se exprime. Confirmati ca l-ati înteles si verificati-va prin parafrazare, adica reformulare ( “Spui ca vrei sa…?” ). Parafrazarea este cea care duce la raspunsul: “Da, asa este”.

Ascultarea activa nu înseamna pur si simplu a-i acorda atentie celuilalt, sau a-i pune întrebari pentru a reconstitui puzzle-ul cu informatii care ne lipsesc pentru a întelege o situatie. Ci presupune mai curând sa te interesezi de ceea ce nu spune interlocutorul. Trebuie sa avem în vedere faptul ca oamenii nu povestesc decât o parte a experientelor pe care le traiesc, si aceasta cu ajutorul limbajului – care este adesea mult prea imprecis – si dintr-o perspectiva întotdeauna subiectiva, prin urmare diferita de la persoana la persoana.

De aceea ascultarea activa, prin tehnicile pe care le implica si mai ales prin atitudinea care se cere a fi adoptata, permite depasirea unor bariere importante în comunicare, dezamorsarea conflictelor si stabilirea de relatii pozitive cu ceilalti.

Adaptare dupa Cornelia Dumitrascu
Bibliografie:
1. Chiru, I., Comunicarea interpersonala, Ed Tritonic.
2. Holdevici, I., Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie, Ed. Orizonturi.